Uriaşii lui Dumnezeu: Oameni Slabi sau Puternici?

Marele misionar Hudson Taylor spunea:

„Toţi uriaşii lui Dumnezeu au fost oameni slabi”.

Ei au ştiut ce este neputinţa şi suferinţa.

Iosif – din Vechiul Testament, când a fost vândut de fraţii lui,

era mic şi fără nicio apărare din punct de vedere omenesc.

Forţa lui, singura lui forţă a venit din altă parte. Forţa lui a fost însuşi Dumnezeu, care din mic l-a făcut mare, cel mai mare după Faraon.

David, şi el era mic, doar un copil,

când l-a învins pe uriaşul Goliat doar cu o singură piatră.

Iar înainte de a compune Psalmii, care aveau să ajungă atât de renumiţi, înainte de a-i cânta,

a plâns multe lacrimi din cauza slăbiciunii lui care l-a făcut să păcătuiască atât de grav,

omorând un bărbat nevinovat pentru a-i putea lua soţia.

Samson şi el a fost un om slab faţă de frumuseţea feminină,

care l-a făcut să piardă puterea fizică dăruită de Dumnezeu, dar prin multă pocăinţă a ajuns să o câştige iarăşi.

Petru, la rândul său, a fost şi el slab şi fricos, lepădându-se de trei ori de Isus.

Dar lacrimile multe şi fierbinţi l-au făcut să obţină de la Dumnezeu putere şi crediţă,

devenind tare ca o piatră – acea piatră pe care Dumnezeu şi-a costruit însăşi Biserica Sa.

Şi lista ar putea continua…

„Dumnezeu este specializat în transformarea slăbiciunilor în puncte tari. [...]

Smerenia sau umilinţa nu înseamnă a te desconsidera sau a-ţi nega punctele tari, ci înseamnă mai degrabă a fi cinstit în legătură cu slăbiciunile tale.

Cu cât eşti mai cinstit, cu atât ai parte de mai mult har.”[1]

- Mihaela Farauanu -

——————————————————————————–

[1] Rick Warren, Viaţa condusă de scopuri, pg.285, 286