Chimia fericirii

“Este mai ferice să dai decât să primeşti.”
Ca să dai, trebuie să ai; ca să ai, trebuie să munceşti 😁
A face fapte bune te salvează de boli !? Aceasta este, mai nou, părerea specialiștilor, care nu se sfiesc în a recomanda acest tip de acțiune tuturor celor care vor să se simtă mai bine în pielea lor și să fie fericiți. Motivele in aceasta recomandare a medicilor și psihoterapeuților sunt cât se poate de corecte d.p.d.v. medical și desigur cu scop terapeutic. Atunci când faci fapte bune se eliberează serotonina și alți hormoni ai fericirii, care te ajută pe tine foarte mult, dincolo de ajutorul pe care îl oferi celorlalți. 

Am citit ca unii neurologi o mai numesc “chimia fericirii” deoarece acele substanțe pe care organismul le produce când faci fapte bune cu bucurie nu doar ca te fac sa te simți bine dar acea “chimie (pH) alcalină “ este un mediu propice pentru vindecare. Exista o serie de substante biochimice,numite neurotransmitatori, neurohormoni ai placerii, care sunt eliberati in momentul starii de bine cum ar fi dopamina, anumite substanțe endorfine și oxitocina. Invatarea de lucruri noi in fiecare zi, invatarea iubirii si intrajutorarii semenilor reprezinta antrenamentul creierului, antrenamentul fericirii. 

Neuronii la nivelul hipocampului se refac prin gandire pozitiva și practicarea credinței pentru ca in momentul in care noi gandim, creierul separa retelele neuronale in retele pozitive si negative, ca si cum ar fi un cod etic : separatia intre bine si rau! Evenimentele, gandurile negative impiedica refacerea neuronilor. Revenind la “chimia fericirii”, s-a constatat ca fiecarei stari emotionale, fiecarui gand, pozitiv sau negativ ii corespund consecinte pozitive sau negative pentru sanatatea organismului.

În plus, persoanele care fac fapte bune sunt într-adevăr mult mai fericite decât persoanele care nu fac fapte bune, acestea din urmă fiind dominate de egoism, probabil ură și frustrări, pe care nu vor să le elibereze.(vezi Gal. 6:10 și Proverbe 11:24-25).

Fără muncă, nu se nasc valori.
A fi creştin înseamnă a fi și harnic în vederea înmulţirii talantului primit de la Domnul .
Interesant este faptul că apostolul Pavel dă acest îndemn in special prezbiterilor(Fapte 20:17-38).

Când se afla în Milet, a trimis la Efes şi a chemat pe prezbiterii Bisericii. Când au venit la el, le-a împărtășit pe lângă cuvinte de rămas bun și unele sfaturi.
Le-a spus ca trebuie să-şi aducă aminte de cei slabi şi în toate lucrurile să caute binele altora, neuitând cuvintele Domnului Isus: „...este mai ferice să dai, decât să primeşti." 

Interesant este că aceste cuvinte ale Domnului Isus nu apar în nici una din Evanghelii... 😊😇
Totusi ele reprezintă chintesenţa celor mai multe din învăţăturile Sale , dar aici sunt redate ca un adaos inspirat la Cuvintele Sale din Evanghelii.
Oricum cei care practică facerea de bine știu că sunt pline de Adevăr și ca lucrează pe mai multe planuri 🙂
Concluzia ? 

“Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.(Gălățeni 6:9)
“... voi dar întăriţi-vă şi nu lăsaţi să vă slăbească mâinile, căci faptele voastre vor avea o răsplată.”(1Cronici 15:7)

Vasile E Birlea