Chimia fericirii

“Este mai ferice să dai decât să primeşti.”
Ca să dai, trebuie să ai; ca să ai, trebuie să munceşti 😁
A face fapte bune te salvează de boli !? Aceasta este, mai nou, părerea specialiștilor, care nu se sfiesc în a recomanda acest tip de acțiune tuturor celor care vor să se simtă mai bine în pielea lor și să fie fericiți. Motivele in aceasta recomandare a medicilor și psihoterapeuților sunt cât se poate de corecte d.p.d.v. medical și desigur cu scop terapeutic. Atunci când faci fapte bune se eliberează serotonina și alți hormoni ai fericirii, care te ajută pe tine foarte mult, dincolo de ajutorul pe care îl oferi celorlalți. 

Am citit ca unii neurologi o mai numesc “chimia fericirii” deoarece acele substanțe pe care organismul le produce când faci fapte bune cu bucurie nu doar ca te fac sa te simți bine dar acea “chimie (pH) alcalină “ este un mediu propice pentru vindecare. Exista o serie de substante biochimice,numite neurotransmitatori, neurohormoni ai placerii, care sunt eliberati in momentul starii de bine cum ar fi dopamina, anumite substanțe endorfine și oxitocina. Invatarea de lucruri noi in fiecare zi, invatarea iubirii si intrajutorarii semenilor reprezinta antrenamentul creierului, antrenamentul fericirii. 

Neuronii la nivelul hipocampului se refac prin gandire pozitiva și practicarea credinței pentru ca in momentul in care noi gandim, creierul separa retelele neuronale in retele pozitive si negative, ca si cum ar fi un cod etic : separatia intre bine si rau! Evenimentele, gandurile negative impiedica refacerea neuronilor. Revenind la “chimia fericirii”, s-a constatat ca fiecarei stari emotionale, fiecarui gand, pozitiv sau negativ ii corespund consecinte pozitive sau negative pentru sanatatea organismului.

În plus, persoanele care fac fapte bune sunt într-adevăr mult mai fericite decât persoanele care nu fac fapte bune, acestea din urmă fiind dominate de egoism, probabil ură și frustrări, pe care nu vor să le elibereze.(vezi Gal. 6:10 și Proverbe 11:24-25).

Fără muncă, nu se nasc valori.
A fi creştin înseamnă a fi și harnic în vederea înmulţirii talantului primit de la Domnul .
Interesant este faptul că apostolul Pavel dă acest îndemn in special prezbiterilor(Fapte 20:17-38).

Când se afla în Milet, a trimis la Efes şi a chemat pe prezbiterii Bisericii. Când au venit la el, le-a împărtășit pe lângă cuvinte de rămas bun și unele sfaturi.
Le-a spus ca trebuie să-şi aducă aminte de cei slabi şi în toate lucrurile să caute binele altora, neuitând cuvintele Domnului Isus: „...este mai ferice să dai, decât să primeşti." 

Interesant este că aceste cuvinte ale Domnului Isus nu apar în nici una din Evanghelii... 😊😇
Totusi ele reprezintă chintesenţa celor mai multe din învăţăturile Sale , dar aici sunt redate ca un adaos inspirat la Cuvintele Sale din Evanghelii.
Oricum cei care practică facerea de bine știu că sunt pline de Adevăr și ca lucrează pe mai multe planuri 🙂
Concluzia ? 

“Să nu obosim în facerea binelui, căci, la vremea potrivită, vom secera, dacă nu vom cădea de oboseală.(Gălățeni 6:9)
“... voi dar întăriţi-vă şi nu lăsaţi să vă slăbească mâinile, căci faptele voastre vor avea o răsplată.”(1Cronici 15:7)

Vasile E Birlea

Purificarea viziunii se face prin înlaturarea viziunii

Antonie cel Mare spunea ucenicului sau: "Azi a venit la mine îngerul si i-am spus sa plece". Ucenicul s-a speriat si Antonie i-a zis: "Nu te speria, sa faci la fel când îngerul vine la tine: sa-i spui sa plece". De ce? Daca a fost cu adevarat îngerul, el stie de ce l-am alungat. Dar daca nu a fost cu adevarat, bine am facut ca l-am alungat. Si va veni mâine înca o data, daca sunt într-o stare receptiva, îi spun sa plece si mâine. Si va mai veni înca o data. De fiecare data când el va veni, va veni mai purificat de adaosurile tale subiective.

Purificarea viziunii se face prin înlaturarea viziunii. Pentru ca în primele faze ale vietii contemplative, viziunile au multe elaborari personale si scenarii personale. Dar pe masura ce le spui sa plece, ele revin mai curate, pâna ce într-o zi, când vei avea harul si experienta lui Antonie, viziunile vor fi atât de curate încât poti sa speri la atingeri teoforice, aproape de informationalul dumnezeiesc. Cine opteaza pentru Fericirea a 6-a, înseamna ca are predilectii spre iluminare. - Vasile Andru

STRATEGIE PERFECTĂ PENTRU A SCĂPA DE FUMAT

<<Fa un lucru: nu te opri din fumat acum - pentru ca acest lucru nu te va ajuta si tu vei continua sa fumezi. Fa un lucru: respira. Ori de cate ori simti nevoia sa fumezi, intipareste-ti in minte ca mai intai trebuie sa respiri adanc timp de cinci minute. Incepe prin a expira: expira complet. Inspira adanc, expira complet, dar ar trebui sa se insiste asupra expirarii. De ce?

Pentru ca aerul trebuie dat afara. Doar incerca sa expiri total pentru ca aerul sa iasa. Fa acest lucru timp de cinci minute inainte de fiecare tigara. Trebuie sa platesti pret pentru fiecare tigara, nu? Te costa cinci minute de respiratie profunda. Daca dorinta nu mai exista dupa cele cinci minute, atunci nu mai trebuie sa fumezi; daca inca simti dorinta, atunci poti sa fumezi. Si acest lucru te va ajuta.

Procedeaza asa inainte de fiecare data. La inceput, din o suta de incercari, saptezeci si cinci la suta vor elimina dorinta de a fuma. O respiratie corecta iti va da un sentiment de buna dispozitie pe care nu il ai atunci cand fumezi. Tu vei fi atat de fericit si atat de plin de viata incat nu vei mai vrea sa fumezi. De fapt, respiratia face exact opusul, pentru ca prin intermediul ei o cantitate mai mare de oxigen intra in plamani. Sistemul functioneaza la un nivel inalt, la altitudine mare, iar atunci simti ca esti plin de vitalitate. Sangele circula mai bine, se curata mai bine. Intregul sistem functioneaza la maxim.

Atunci cand fumezi, dioxidul de carbon intra in corp: sistemul abia daca functioneaza. Este chiar opusul acestui fenomen. Odata ce incepi sa te bucuri de cele cinci minute de respiratie adanc nu mai simti nevoia de a fuma. Nevoia aceasta vine mereu atunci cand nu te bucuri de viata; daca te bucuri de ceva atunci uiti de tigari. Daca te uiti la film si-l urmaresti cu atentie, atunci vei uita de tigari. Orice lucru in care te implici si care iti face placere te va tine departe de tigari. Tu nu vei mai fuma decat atunci cand nu iti place ceea ce faci.>>

- extras din spiritualitatea orientală

HOW TO ENTER THE ‘FLOW STATE’ ANY TIME: FOUR SIMPLE STEPS

In our daily lives, simple tasks, such as: sweeping, washing, walking and mopping, can be practiced as a means to enter flow. Practicing with these ‘chores’ is a method by which the practitioner can come to realization that there are no mundane moments, only mundane states of mind. With practice, the same vibrant peace and sense of wellbeing can be embodied while sweeping, meditating or climbing a mountain equally.

Maybe you’re not a mountain climber, but you’ve probably had similar experiences. We’ve all had moments in which we experienced that same sense of heightened awareness. Athletes can experience this feeling in the heat of the game; they refer to that moment as being “in the zone.” This is called mindfulness.

Sports and physical activity are not the only way to get into that sacred state. Artists experience it when swept away in an inspired creative frenzy. Writers experience it when they get caught up in the story and the words seem to pour effortlessly onto the page.

Some of us experience it while listening to music, watching a beautiful sunset, working in the garden, holding a deep and meaningful conversation with a friend or when we have intimate relationships.

These are moments in which your mind becomes entirely absorbed in the activity. You forget yourself and your actions become effortless, fluid, with a sense of heightened awareness of the here and now. Time seems to slow down and you experience heightened perceptions.

Don’t take my word for it though. Try it out for yourself.
Try this.

Choose one thing that is a routine daily activity and make it into your mindfulness practice. Make it something simple. It may be brushing your teeth, doing the dishes or walking up or down the stairs.

STEP 1. Before you begin the activity, pause, then take three deep slow conscious breaths. Let the mind be fully engaged in the breath for that time and nothing else.

For those who want more than a natural state of flow, namely to enter into a spiritual/supernatural state of flow, the breath is a powerful anchor for the attention and can serve as an intimate metaphor for God's presence in the moment. With each breath, we are reminded that our moment-to-moment existence rests entirely in God's hands--that each moment of our life is a gift, not of our own making. We have no control over whether the next breath will come. Each breath also can remind us of the creation Breath that God breathed into dust..."In the beginning"... to give us life. This Breath of the Holy Spirit continues to breath in us and transform us. When we experience the breath, we have the opportunity to remember that God is present, that God's Spirit dwells in us, that we receive each moment as a gift from Him.

Through meditation we literally breathe the Holy Spirit, becoming filled with and united to the Life that is the Holy Spirit. Meditation is in truth the “praying in the Holy Ghost” enjoined by Saint Jude (1:20). “I will pray with the spirit, and I will pray with the understanding also” (I Corinthians 14:15).
Moreover, for a deeper union with God and also for a deeper state of flow, we can use this verse in our mindful breathing exercise, with every new breath of the air: “Know ye not that ye are the temple of God, and that the Spirit [Breath] of God dwelleth in you?” (I Corinthians 3:16; 6:19). Through the practice of Breath Meditation this is revealed to us more and more.

In the same way, during our mindful breathing exercise, we can also use this verse: Jesus “breathed on [the apostles], and saith unto them, Receive ye the Holy Ghost.”

STEP 2. Focus all of your attention in the present moment. Pretend for the moment that past and future do not exist. Take awareness to your sense perceptions. Be fully present in the now.

STEP 3. Slowly, with deliberate movements, go about your activity. Make it into a meditative practice but with an intensity of focus. And remember/practice, as often as possible, the presence of God, if you want to remain in a spiritual state of flow.

STEP 4. Remain alert and keep the mind fully attentive to what you are doing in that moment only and also attentive to the presence of God – not allowing it to slip off into unconscious mind chatter. Be completely absorbed in the activity as if you had just been born into this world. You will find that the activity ‘comes supernatural alive’ when you practice it with spiritual mindfulness. If your mind does slip off into ‘autopilot’ simply guide it back to being intensely engaged in what your doing and in the presence of God.

Practicing in this way immediately makes what was previously just a routine chore into a deeply satisfying and spiritual enjoyable moment.

Can you challenge yourself to stay fully ‘present’ for the entire activity?

Over time you can bring flow into more activities during your day. This is a great way to cultivate true happiness and peace in daily life without changing anything at all on the external level of your life. It’s a great way to come to the realization that there are no ordinary moments. Every moment of life is a sacred gift and through the art of spiritual-mindful living, through moving into divine flow, we can live every moment to it’s fullest.

The Divine flow of God's love can also move us toward the people God wants us to reach. We need to watch for the rising of this supernatural love, and be ready to follow wherever it flows.

- prelucrare după Melli Obrien

Relatare ÎN DIRECT din Purgator

Secrets of Purgatory - a glimpse of afterlife https://d2wldr9tsuuj1b.cloudfront.net/15471/documents/2016/10/Msgr.%20James%20H.%20Culleton-Manuscript%20on%20Purgatory.pdf?fbclid=IwAR26dc6fSLM8fd9KJnxJkgrMExqyjxcl27EaHpYKKBbETcZLTcVBNGPTZ3c

Comment se convertir ?

Se laisser couler. Nous sommes des nageurs qui coulent et qui essaient désespérément de remonter à la surface. C’est ce qu’il ne faut pas faire : il faut nous laisser emporter au fond – alors seulement nous pourrons remonter. Nous ne sommes jamais assez au fond. Une prière qui jaillit des profondeurs de la détresse est toujours exaucée immédiatement. C’est pour cela que Dieu nous y accule parfois, parce qu’il a envie de nous exaucer.

Comme Jacob, nous avons tous notre blessure intérieure : c’est le moyen provisoire dont Dieu veut se servir pour nous exaucer. Mais nous ne savons pas nous en servir. « Si vous demandez en mon Nom, vous obtiendrez ce que vous voudrez. Mais vous n’avez encore rien demandé en mon Nom… ».

La prière creuse en nous un véritable cri qui n’arrive pas à sortir, mais qui finira par jaillir un jour. Ce jour-là, nous obtiendrons tout.

- Pere Marie-Dominique Molinié

En fait, nous avons peur d’être exaucés ?

Oui. Il y a au fond de nous une résistance sournoise. Je crois que l’orgueil le plus profond et le plus irrémédiable – celui des anges peut-être – consiste à refuser l’accueil de l’infini pour se « contenter » de ce qui est à notre portée. Un tel orgueil se pare des apparences de l’humilité : « Je n’en demande pas tant, je ne vise pas si haut ! C’est très beau, ce bonheur infini, mais c’est trop pour moi ».
Et secrètement nous pensons :
 « Cela me dépasse, car cela ne vient pas de moi ».

Je soupçonne que le péché de Satan a pu être commis très correctement, très poliment, au nom de la morale en quelque sorte : « Si je peux me permettre… ». Satan nous inspire souvent cette attitude de modestie, qui est la pire des suffisances, et le refus de perdre pied. Nous espérons ne pas être dévorés, ni par le Bien, ni par le Mal. Satan nous pousse à être un homme raisonnable, qui n’est entraîné par rien – ni par la folie des ténèbres, ni par celle de l’Amour.

- Pere Marie-Dominique Molinié